sâmbătă, 29 octombrie 2016

Interviu cu Giulia

Giulia se prezintă simplu: o carte deschisă pe care dacă o citești în grabă e mai bine să o închizi.

R: Cum te-ai descrie in doar 3 cuvinte?

G: 3?Sunt..un simplu om.

R: Cu ce cuvinte te-ar descrie cel mai bine un prieten?

G: O descriere pe care nu cred că o voi uita vreodată : "Ea este Giulia,toată ziua se uită la prostiile ei și râde".

R: Cum te-ai simtit făcând primii pași în lumea jurnalismului?

G: Ca acasă,când am făcut primii pași în camera mea iar lângă mine era mama. Acum,trebuie să-mi fiu proriul îndrumător însă nu este neapărat un lucru ce mă sperie,am crescut.

R: Cum te vezi peste 20 de ani?

G: Este o cale lungă,privesc cu optimism doar spre ziua de mâine..spre 20 de ani,doar cu speranță. Mă laud cu o imaginație aparte,peste 20 de ani cred că aș fi tot blondă,la fel de optimistă și păstrând același colorat râs. Ah,poate voi fi puțin mai atentă la firea omenească.

R: Ai experimentat iubirea până acum?

G: Iubirea..nu. Am experimentat o iubire platonică și doar de la mine la el. Este o poveste interesantă și lungă și păstrez fiecare detaliu de atunci.Se întâmpla in primăvara lui 2014 la un concert în orașul meu. Eu-mică și entuziasmată fană,iar el un chitarist tânăr și zâmbitor. Era o zi ploioasă,când am plecat am știut că am lăsat ceva în urmă și am fost destul de supărată în următoarele zile..sau cel puțin abătută,experimentasem fericirea în adevăratul său sens.

R: Aceasta a fost singura ta experienta intensă cu acest sentiment?

G: Da,unica.

R: Ce nu știu oamenii din jurul tău despre tine?

G: Nu știu niciodată când sunt supărată,nu îmi place să transmit negativitate și prefer să nu mă exteriorizez în astfel de momente fiindcă mă "vindec" repede de tristețe.

R: Ce înseamnă realizarea pentru tine? Familie,copii,o casă și liniște?

G: Poate liniște.Consider că primul pas spre realizarea profesională este realizarea la nivel spiritual. Înainte de orice altceva,vreau să fiu complet împăcată cu ceea ce sunt și să pot transmite asta prin toți porii. Vreau să inspir,să aduc oamenilor putere de schimbare și optimism,vreau ca lumea să înțeleagă că poate realiza mai mult decât un cămin cu mulți copii și norul de griji banale  pe care le întâmpină odată cu această "realizare". Nu sunt împotrivă,oricum.

R: Care este persoana după care te ghidezi în viață?

G: Prefer să fiu propriul meu ghid,țintesc mai sus decât văd și tot cu speranță urc. Totuși,un model pentru mine este tatăl meu. Am fost copilul care a primit până și imposibilul înainte să îl ceară,atât de mult m-a iubit. De la el moștenesc cele mai frumoase caracteristici,ochii și simțul umorului foarte dezvoltat.

R: Cum îți păstrezi umorul și în momentele mai grele?

G: Atunci îl solicit cel mai mult,el mă solicită și când nu este cazul,astfel mă trezesc râzând ori din nimic,ori dintr-o amintire cu vreo scurtă  "nebunie" de-a mea.

R: Ce regreți cel mai mult?

G: Faptul că trec anii și nu am băut destul. :)) Glumesc. Mâ consider un om fără regrete,de obicei mă împac cu orice greșeală și pur și simplu o șterg definitiv din mintea mea. Consider că este cel mai corect și sănătos lucru pentru organism,fug de spitale cum pot și eu.

R: Îți iubești țara?

G: Enorm. Au existat momente când intensitatea iubirii a mai scăzut,însă am văzut lacrimi ici-colo și mi-am zis că are nevoie de iubire uneori,criticând pământul în care și tu ai prins rădăcini nu faci altceva decât să ofilești voit.

R: Știu că ești de puțin timp printre ardeleni. Cum te simți aici,e prea devreme poate să spui "ca acasă"?

G: Iubesc ardelenii. Sunt oameni deschiși și primitori,așa cum îmi imaginam. Nu știu dacă aș putea spune încă "acasă" dar cu siguranță nu mă simt străină,chiar au primit incredibil de frumos o moldoveancă nebună cu ale ei cuvinte pline de "i" :)) și pentru asta le mulțumesc.

R: Știu că râzi foarte mult. Cum reușești? A fost vreodată râsul un impediment pentru tine?

G: Foarte mult și foarte tare. Impediment? Niciodată,e ceva ce mă caracterizează,râd din suflet și..din toți plămânii.:)) Sunt un om vesel,vreau să profit de tinerețe,de anii aceștia după care plânge toată lumea. Eu vreau să ajung la acea vârstă și să continui sa râd amintindu-mi că n-a trecut zi din tinerețea mea în care să nu fi făcut vreo prostie.

R: Cum este să fii prieten cu Giulia?

G: Cred că un cuvânt potrivit ar fi "palpitant". Maya ar putea relata cel mai bine. Nu știi niciodată când sunt lângă tine,în secunda doi pot fi pe bloc,în dulap sau la celalalt capăt al țării. Ea este obișnuită deja,nu se mai chinuie cu intrebarea,știe că mereu mă întorc.

R: Cum reușești să te faci plăcută printre oamenii din jurul tău?

G: Nu știu,sunt eu..mă prezint așa cum sunt,un om vesel și deschis. Până acum nu mi-a spus nimeni că nu mă place sau că sunt un om cu un caracter urât. Ah,poate doar un singur om..dar mi-a zis din senin,fără explicații sau motive..dar e ok,am învățat că lumea e mare iar oameni sunt mulți,câte o lecție de viață în fiecare.

R: Cu sigurantă ai un talent sau o pasiune ascunsă. Care este aceasta?

G: Recent mi- am descoperit un nou talent,este vorba despre stand-up comedy. Nu am avut încă șansa să îl împărtășesc cu lumea dar cu siguranță o voi face când se va ivi șansa.

R: Ce dorești să transmiți cititorilor?

G: Să își facă curaj să zâmbească mai mult,e un antrenament bun la orice oră și o cheie universală,deschide orice ușă,cutie,cutiuță..nu merge cu băncile daar orice e posibil.

R: Și ceva în mod direct?

G: Vă aștept din nou pe blog,am de gând să fac mici schimbări pe aici și să aduc veselia în articolele mele în aceeași formă pe care  o împărtășesc și în realitate. "Gândurile albe" va avea o schimbare de look.

R: Îți multumesc pentru timpul acordat,Giulia!

G: Îți multumesc și eu,te mai aștept!





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu