Fără soare II

Mi-a fost dor să scriu „fără soare”..
Deși e iunie,nu e soare..deși uneori ai un zâmbet incredibil de luminos poate nu ești fericit.
Nimeni nu se aștepta ca iunie să ne plângă cu ploi mari și sănătoase,ci toți anunțau soare în sus,soare în jos,planuri peste planuri,o vară arzătoare..dar ce să vezi,n-a fost așa.
Asemeni unei ploi,nici tristețea nu e anunțată..vine exact atunci când totul pare să-ți surâdă.
Priviți pentru o clipă viața ca pe un profesor și o să vedeți că i se potrivește rolul. Ne dă fel și fel de teste,unul mai dificil decât altul. Atunci când treci cu brio de unul,te felicită și îți lasă o perioadă de soare în calea ta. Însă atunci când nu reușești să iei nici notă de trecere,te poartă printr-un drum noros de corijări..obligându-te astfel să-ti dorești drumul cu soare. Nu e simplu,nimeni nu a spus vreodată că este..așa cum nimeni nu a fost niciodată complet pregătit pentru un test..dar gândește-te,acestea sunt doar mici teste ale vieții..sunteți conștienți că vor urma examene? Dacă te dai bătut numai după un singur test..examenul ar trebui să însemne sfârșitul?
Toată lumea vrea fericire,nimeni nu vrea durere.. dar cum poți vedea curcubeul fără o mică ploaie?